.
.
.
As I already told you, am plecat inopinat intr-o mica aventura la Viscri.
Oameni normali, simpli, linistiti si armonie. Am mai descoperit inca un conac restaurat frumos, abia astept sa va povestesc despre el.
Dincolo de miresmele senine ale acestor zile am o mica observatie pe care as vrea sa o impartasesc cu voi. That being the fact that we are and will forever be (mixul asta stupid intre engleza si romana ma termina si pe mine dar I can’t help it for now, so bare with me) o natie de impostori fabulosi. Si va si spun de ce.
Biserica fortificata din Viscri este cea mai veche din Transilvania. Dateaza de la 1200. Cum urci spre turnul ei, colturile sunt pline de sticle de plastic, ambalaje de la snack-uri si ale mizerii ordinare. Mentionez ca biserica se viziteaza, platesti taxa de intrare and stuff, nu este parasita. As fi putut invinui in aceasta situatie personalul caruia ii este data in grija si as fi facut-o negresit daca “personalul” nu ar fi fost compus din patru batranei trecuti de 70 de ani care nu mai sunt capabili sa urce in turnurile bisericii.
Concluzia este foarte simpla: degeaba voi, cei cativa la numar, cu o doza de ignoranta scazuta si cei 7 ani de acasa va uflati in pene si imi spuneti ca nu e asa, ca nu suntem o natie de cocalari si pitipoance. The fact is ca suntem! Pentru ca oricati am fi noi (ma includ si pe mine in acest “noi” pentru ca imi place sa cred ca am un oaresce bun simt) ei vor fi mereu mai multi.
As mai avea cateva argumente care sa-mi sustina parerea da’ ma duc sa beau un suc de soc si sa ma prefac ca nu m-am scarbit din nou de neamul meu.
.
of, uite exact asta ma dispera si pe mine de cate ori vin in tara. de ce? de ce dom’le nu putem si noi – ca natie zic – sa aruncam ambalajele la cos? de ce trebuie cate un imbecil sa arunce pampersul pe fereastra numa ca sa imi zboare mie in parbriz? de ceeeeeeeeeeeeeee???
uffaa groaznic, mie mi se urca sangele la cap de nervi cand vad gunoaie pe jos. este absolut rusinos. dar stii care e problema, culmea este ca m-am scarbit total cand find in natura undeva la munte am dat peste grupuri de turisti straini care aruncau cu nesimtire gunoaie pe jos de parca ar fi fost semnite de flori…orisicum, incurajez protestul tau
pai strainii arunca pentru ca nici ei nu sunt niste mari civilizati, insa acasa la ei ii sperie amenzile usturatoare! natura umana e una peste tot. diferenta o face suma pe care o platesti ca sa te impiedice sa fii nesimtit.
punct cam sensibil, dar trebuie apasat cu degetul…
Miss Morodan cam trebuie facut ceva in privinta asta, trebuie noi astia cativa sa incurajam cat putem de mult o atitudine sanatoasa, caci pana va veni din educatie si vom avea o majoritate civilizata, mai dureaza. hmmm, cred ca rabdare si intoleranta fara genul asta de involutie e ce avem nevoie
te inteleg, nu esti singura sa stii. de fapt stii, cum ai zis 🙂
Of Dumnezeule mare, si ce solutie avem? doar exemplul personal si verbalizarea lui deocamdata
Salut, apreciez atitudinea ta, si felicitari pentru blog.
Dear, ne enervam, ce sa facem 🙁 groaznic. Insa tu ai o voce care e auzita, asa bine faci ca zici si setezi un exemplu
Lovely blog Ana. And I found a lot of progress in the last years in Romania, good thing is that you are on the right track. LOVE XOXOXO
Draga mea, nu ramane decat sa nu renuntam, and you are doing a great job <3
ANAAAAAAAAA! Zilnic simt la fel. Traiesc in centrul Capitalei si zilnic sunt agasata pentru parcare, vad c**** la fiecare pas si p**** pe toti peretii (da, fix la Universitate). Vad animale lovite, cu cozile rupte, jumulite si vai de viata lor, vad gunoaie varsate gramada si inclusiv azi… am vazut gunoi bagat pe sub asfalt (undeva unde se facuse o gaura in asfalt pe trotuar). Romanii isi baga gunoiul sub pres si asta nu-i niciun secret. Urasc urasc urasc ce vad in jurul meu – dar daca Politia nu ii amendeaza crunt, nici ca avem ce sa le facem. Ptr ca la noi doar de frica se misca lucrurile :(((
100% de accord cu tine, Ana! Din pacate, de cate ori am deschis si eu acest subiect (cu persoane de varste diverse si cu ocupatii cat mai variate), mi-au fost aruncate rosii si coji de oua in fata, capt, etc. Concluzia: “noi” (preiau cuvintele tale, cu permisiunea de rigoare) suntem mult, mult, mult mai putini la numar decat “ei”. Trist, dar adevarat
Sucului de soc ii zice socata.
Ma bucur ca scrii despre locuri frumoase din tara. 🙂 Nu stiu de ce, ma bucur si ca scrii in romana.
Socata?!? Pe bune?!?? :)))
Stiam darling dar tot ‘suc de soc’ suna mai Belle Epoque. Nu gasesti?
Total de acord cu ceea ce ai zis! Din pacate suntem depasiti numeric si ne pierdem in multimea de…Insa educatia pe care mi-au oferit-o ai mei (desi de foarte multe ori simt ca ma lupt cu morile de vant) ma indeamna de fiecare data sa-mi pastrez bunul simt oriunde m-as afla! Astept poze din noua locatie descoperita de tine:D
Pupici
The Lovely Darlings
Draga Ana,
multumesc pestru post-ul tau si pentru faptul ca ai atras atentia asupra acestui neajuns la cetatea din Viscri. Iti raspund la articol din partea fundatiei Mihai Eminescu Trust (MET), care se ocupa de restaurarea traditionala a patrimoniului cultural din Viscri si din aproximativ 30 de sate din judetele Brasov, Mures si Sibiu.
Modul in care MET se angajeaza pentru pastrarea si restaurarea traditionala este prin implicarea profunda a comunitatilor locale din satele in care activeaza in proiectele fundatiei. Acest lucru se intampla prin reinsusirea abilitatilor mestesugaresti din trecut, precum zidarit fara aditivi industriali, tamplarit, fierarit etc. Pe langa aceasta, multi dintre localnici si-au amenajat camere de oaspeti, unde primesc vizitatori, cum ai fost tu.
O parte a implicarii localnicilor in ‘reinvierea’ satului si in a-l face atractiv pentru vizitatori, este si ingrijirea cetatii din Viscri, de care se ocupa, dupa cum ai vazut, o doamna de 77 de ani.
Doamna respectiva ingrijeste cetatea din 1990, cand custodele cetatii (pana atunci platit de comunitate) a plecat in Germania, precum aproape toti sasii din sat. Acum nu este nimeni angajat nici pentru ghidarie, nici pentru curatenie, iar singurul venit – taxa de intrare – se imparte intre consistoriul superior al bisericii evanghelice din Romania, preotul care vine din cand in cand si ingrijitorul local. Ultima parte este evident cea mai mica.
De obicei, din acest fond, se platesc oameni din sat ca sa coseaca iarba, sa schimbe tigle sparte si sa faca curatenie periodic.
Dar, asa cum ai constatat foarte corect, pentru mentinerea unor locuri vizitate de turisti – cum este cetatea de la Viscri – atat curate cat si intacte si in spiritul locului, este nevoie nu numai de angajati si de fonduri, ci mai cu seama de constientizare a valorii acestor locuri si de mult bun simt din partea vizitatorilor.
Multumim mult ca nu ai vazut doar gunoiul din turn, ci dincolo de el.
Mihai Eminescu Trust
Da… din pacate sunt mai multi ca numar decat noi.
🙁
Las’ dear, ca o schimbam noi lumea si o sa fie “World Peace” & “Clean churches”.
😀
oooo SUNTEM SUNTEM !!!! Gura ta adevarat graieste !!! Trist dar adevarat 🙁
La noi se gandeste asa “de ce sa nu arunc si eu pe jos daca toata lumea asa face”
si asa se aduna … si se aduna
Am fost in Mamaia luna trecuta pt cateva zile, plaja amenajata cu sezlonguri si umbrelute foarte frumoaseee, doar stiti 🙂 eee pana ai pasit pe nisipul pe care ti-l doreai de atata timp sal simti cum iti arde talpa piciorului ,era plin de mucuri de tigara, si nu ma refer la 10-20 ! bai domle …si eu fumez , dar imi iau un pahar/sticla d plastic pun putina apa si il folosesc tot restul zilei … nu e greu dar trebuie sa ai putina vointa …
mancau cocalarii si pitiii cum spui, porumb fiert si aruncau, pardon “uitau” resturile sub sezlong acoperite cu putin nisip sa nu se vada …
Eu mai bat omu pe umar si ii spun : “ma scuzati ati scapat cva, cu o fata nu tocmai placuta la prima vedere :))))))) si de rusine ridica si arunca la gunoi …
Te pup :*
Mă seacă la ficaţi să văd un cocalar sau o piţipoancă că aruncă din maşina aflată în faţa mea la semafor, fel şi fel de ambalaje, pahare de cafea, pachete goale de ţigări, etc…
Mi-a fost frică să mă dau jos din maşină şi să-i arunc gunoiul înapoi în maşină, dar chit că-mi iau una în freză, nu cred că mă mai pot abţine mult dacă mai văd aşa ceva.
Haideţi să ne unim şi să găsim o soluţie inteligentă de atenţionare a acestor aşa zişi oameni fără a ne fi teamă că vom fi bătuţi cu ghioaga din dotare pentru tupeul de a le atrage atenţia.
Sunt mult mai multi, altfel televiziunea si ziarele nu ar fi ceea ce sunt, Bianca, Vica, fetele de la Capatos si altele asemenea lor nu ar exista. Intr-o dimensiune a existentei mele exista 90% asemenea persoane si pentru acel procent covarsitor eu sunt CIUDATA si dficila si am valorile gresite.