Zilele trecute am primit o invitatie la un concert exclusivist. Atat de exclusivist, incat nu stiam decat ca va canta Vita de Vie si ca nu pot merge cu niciunul dintre colegii mei din The M Office (agorafoba fiind, imi trebuia o zona de confort in multime), lucru care aproape ca m-a intrigat. Apoi m-am gandit ca din moment ce e exclusivist nu vor fi sute de mii de oameni, deci voi fi bine. M-am pus pe toc – caci fashionistele tampe asa se duc la concerte, mi-am pus o rochie – fara trena, respirati – si m-am indreptat inspre Romexpo. 

Stiam ca e un concert organizat de Vodafone, dar nu stiam ce vor lansa sau daca vor lansa ceva, nu aveam niciun habar despre ce urma sa se intample. Nu doar ca nu stiam eu, dar nici oamenii din echipa Vodafone nu stiau ce urmeaza. En fin a inceput concertul Vita de Vie, eu am inceput sa fac stories si sa imi aduc aminte de liceu; ma gandeam ca Despot still has it si ma simteam inca atat de adolescenta incat am uitat complet de cele 3 liftinguri la fata facute recent si beam o bere cu Tudy (“adolescenta” din mine bea de data asta bere, gandindu-se ca e buna pentru rinichi).

La un moment dat am inceput totusi sa ma intreb ce va lansa Vodafone. Nu de alta, dar vedeam peste tot in jurul meu oameni purtand tricouri pe care scria “Viitorul e prezent”; vedeam nerabdarea din ochii tuturor celor prezenti… deja ma intrebam ce-o fi, desi in genere eu nu sunt un om curios. Au mai trecut doua melodii, nimic. Deja inceousem sa ma frustrez de ce nu ma prind de ceea ce urma sa se intample, doar am fost in Asia Express, ce Dumnezeu! Ar fi trebuit sa ma prind… eu, nimic. Blank complet. O fi de la bere, ma gandeam…

La un moment dat Adrian Despot ne povesteste despre un pusti timid, care canta bine la chitara, dar are foarte mare trac de multime. Nu am fost foarte atenta la ce spunea PENTRU CA TOT ASTEPTAM SA SE LANSEZE CEVA. Am auzit doar finalul: “Luca e acasa, dar acum canta cu noi aici, live”, moment in care, pe scena a aparut ca din senin – nici nu stiu cum sa definesc in cuvinte aceasta aparitie (sunt convinsa ca in doi ani o sa avem un saying pentru asta, cum e “logeaza-te”) – un baiat. Acest tanar, Luca. Am ramas tampa, da’ tampa bine! Tudoran langa mine, si el mut. Observ ca nu doar noi doi eram jaw dropped (see? expresie), ci toata sala. Era primul concert din viata mea, cand la punctul culminant lumea era efectiv muta de uimire in loc sa fie isterica… Nu stiu cum sa va explic, pentru ca pe bune, toate acele melodii cantate cu Luca holograma pe scena mie imi pareau ireale, imi pareau din viitor. Da, hai ca am gasit cum sa definesc, exact asa, mi se parea ca am ajuns intr-o alta dimensiune din viitor. 

Vodafone a lansat noua tehnologie 5G, a cincea generatie a Internetului mobil, cea care va influența decisiv lumea multimedia în care trăim, cu viteze mari de transfer, upload sau download. Practic, toate lucrurile pe care le facem astăzi prin conexiune la Internet se vor derula mai repede și mai bine. A facut asta organizand primul concert live din lume cu o holograma pe scena si m-a mai facut pe mine sa plang de emotie, extaz si bucurie. I think it did good for a work day, nu?